Cod Natura 2000 – 9150.
Sunt făgete rare, cu caracter insular, legate de versanţi stâncoşi calcaroşi mai mult sau mai puţin abrupţi.
Acest habitat se întâlneşte numai acolo unde în etajul montan inferior apar calcare masive sau conglomerate calcaroase în Carpaţi (munţii Rarău, Hăghimaş, Piatra Craiului, Bucegi, Ciucaş, Aninei, Cernei, Trascău, Bihor etc.).
Sunt bogate în specii iar flora de pădure interferează cu cea din habitatele de stâncării şi grohotişuri calcaroase.
Productivitatea acestor păduri este mult redusă faţă de cea a făgetelor din alte tipuri din cauza substratului stâncos, dar din punct de vedere al biodiversităţii sunt foarte valoroase.
Alături de fag, în compoziţia pădurii apar frecvent bradul şi tisa, sporind mult valoarea conservativă a acestui tip de habitat.
Se mai întâlnesc paltinul de munte, ulmul de munte, teiul pucios, frasinul, cireşul sălbatic, sorbul iar dintre arbuşti unii sunt strict specifici acestor păduri de substrat pietros, cum ar fi măcieşul fără spini (sau alpin) alături de soc roşu, călin, lemn câinesc, dracilă, caprifoi negru, cotoneaster, ienupăr târâtor (cetina de negi), măcieş mare, cununiţa albă(taula de stâncă). Caracteristica absolută a acestor făgete este frecvenţa mare a orhideelor din genurile Cefalantera sp. şi Epipactis sp.
Astfel, găsim aici cefalantera carmin şi cea albă, ca şi orhideele epipactis roşu închis şi verde (din acest gen încă se mai descoperă specii noi în Europa Centrală şi la noi în ţară, exact în acest tip de habitat).
O altă orhidee des întâlnită aici este cea parazită numită cuibul păsării. În stratul ierbos se află multe specii caracteristice stâncăriilor calcaroase care practic se află întotdeauna în vecinătate.
Dintre plantele rare care se regăsesc numai în acest tip de habitat menţionăm sunătoarea-umbrelă, care apare numai în Apusenii centrali şi în Balcani.
